Sâmbăta Morților este marcată de trei ori pe an: vara, toamna și iarna. Biserica Ortodoxă face sâmbătă, 9 martie 2024, pomenirea celor trecuți în neființă. Această zi este și un prilej de reîntâlnire a rudelor plecate de acasă, dar și a apropiaților celor decedați.
Moșii de Iarnă se marchează cu o zi înainte de „Lăsatul secului de carne”, pentru că duminică, 10 martie 2024, va fi ultima zi în care credincioșii ortodocși vor putea mânca acest produs, urmând postul Paștelui, cea mai importantă sărbătoare a creștinătății.
În prima săptămână de post se va putea consuma lapte, ouă, brânză, dar nu și carne. Potrivit preotului gorjean, Sfinții Părinți au rânduit ca sâmbăta să se facă pomenirea celor adormiți, pentru că este ziua în care Hristos a stat cu trupul în mormânt și cu sufletul în iad ca să-i elibereze pe drepții adormiți.
Mosii de iarna – Traditii si obiceiuri
Se zice ca sufletele mortilor vin in aceata zi pe pamant, iar credinciosii dau de pomana mancare gatita pentru ca spiritele sa ii ocoleasca.
Sufletele trecute dincolo, vin in Sambata Mortilor sa se hraneasca cu aburii bucatelor pe care credinciosii le pregatesc.
Se aprind lumanari la mormintele rudelor trecute in nefiinta. Se zice ca este bine sa aprinzi cel putin doua, pentru a incalzi sufletele celor decedati.
Nu este bine sa lucrezi in aceasta zi. Traditia spune ca cine nu respecta regula va tremura ca piftia sau va innebuni.
Mosii de iarna – Ce se da de pomana
De Sambata mortilor, obiceiul este sa se dea de pomana sarmale, placinta, vin, colaci, coliva, fructe si lumanari aprinse.
Mosii de iarna se mai numesc si Mosii de piftii sau Sambata piftiilor. In aceasta zi se dau de pomana piftii. Batranii spun ca daca n-ai mancat piftiile in aceasta zi, a doua zi trebuie sa le arunci. Altfel vor veni friguri in timpul verii.
Tot pomana se numeste si orice fapta de milostenie facuta pentru pomenirea si folosul mortilor, ca de pilda hainele sau lucrurile care se dau saracilor si care sunt binecuvantate de preot printr-o molitva deosebita.
