Invierea Mantuitorului Iisus Hristos din morti este considerata centrul credintei crestin ortodox. Sfintele Pasti sunt precedate de douasprezece saptamani de pregatire: duminicile premergatoare postului, Postul Mare si Saptamana Patimilor. In acest interval credinciosii trebuie sa se roage, sa isi ierte apropiatii, sa tina post si sa se impace cu toate persoanele cu care sunt certati. De asemenea, Sfintele Pasti marcheaza tinerea a mai multor slujbe imbinate intr-una singura.
Pastele crestin dureaza 40 de zile, intre sarbatoarea Invierii Domnului (prima duminica de Pasti) si sarbatoarea Inaltarii Domnului, praznuita de catre biserica la 40 de zile de la Inviere, mereu intr-o joi. Mai mult decat atat, primele 3 zile din cele 40 de zile pascale reprezinta momente de mare sarbatoare.
Obiceiuri in Duminica Pastelui din Romania
Exista nenumarate obiceiuri de Pasti, in functie de fiecare zona a tarii.
In Moldova, de exemplu, in dimineata urmatoare Invierii, se pune un ou rosu si unul alb intr-un bol cu apa ce trebuie sa contina monezi, copii trebuie sa si clateasca fata cu apa si sa si atinga obrajii cu oualele pentru a avea un an plin de bogatii. O alta traditie de pe malurile Prutului cere ca oul de Pasti sa fie mancat, iar cojile sa fie aruncate neaparat pe drum.
In Banat, la micul dejun din prima zi de Pasti, se practica traditia tamaierii bucatelor. Apoi, fiecare mesean primeste o lingurita de pasti (vin+paine sfintite). In meniul acestei mese festive se include ciolanul de porc fiert, oua albe si mancaruri traditionale, dupa acestea se continua masa cu friptura de miel.
In Tara Motilor, in noaptea de Pasti se ia toaca de la biserica, se duce in cimitir si este pazita de feciori. Iar daca nu au pazit-o bine, si a fost furata, sunt pedepsiti ca a doua zi sa dea un ospat, adica mancaruri si bauturi din care se infrupta atat „hotii”, cat si „pagubasii”. Daca aceia care au incercat sa fure toaca nu au reusit, atunci ei vor fi cei care vor plati ospatul.
La Calarasi, la slujba de Inviere, credinciosii aduc in cosul pascal, pentru binecuvantare, oua rosii, cozonoc si cocosi albi. Cocosii sunt crescuti anume pentru implinirea acestei traditii. Ei vestesc miezul noptii: datina din strabuni spune ca, atunci cand cocosii canta, Hristos a inviat! Cel mai norocos este gospodarul al carui cocos canta primul. Este un semn ca, in anul respectiv, in casa lui va fi belsug. Dupa slujba, cocosii sunt daruiti oamenilor saraci
In zona Transilvaniei, se “stropesc” fetele. Potrivit traditiei – preluate de la maghiari – baietii merg in familiile in care exista fete, pentru a le stropi cu parfum, ca sa nu “se vestejeasca”. „Stropitul” este pastrat si azi si reprezinta un bun prilej pentru o reintalnire cu prietenii, si, in fond, de distractie.
Rugaciune puternica pentru Duminica Pastelui
Stapane Doamne, Dumnezeul nostru, Cel ce ne‑ai invrednicit pe noi a trece vremea cinstitului si dumnezeiescului post de patruzeci de zile, care s‑a insemnat de Tine si s‑a dat noua prin Tine; Cel ce ai pus noua pocainta pentru mantuirea sufletelor si curatia trupurilor si spre izgonirea demonilor; Care ne‑ai aratat noua spre inchinare chipul cinstitei Tale cruci si ne‑ai daruit sa o sarutam cu atingerea nevrednicelor noastre buze.
Cel ce ne‑ai invrednicit sa auzim de invierea prietenului Tau Lazar si de intrarea Ta in Ierusalim, intampinat fiind de pruncii evreiesti care graiau, strigand: osana intru cei de sus. Si sa vedem mantuitoarele Tale patimi si sa ne inchinam dumnezeiestii Tale rastigniri, sulitei, trestiei, buretelui, pogorarii celei de pe cruce si ingroparii, si sa ajungem la cinstita si dumnezeiasca Ta inviere.
Pentru aceea, vazand ziua invierii Tale, cu bucurie strigam Tie, Hristoase Dumnezeul nostru, si impreuna cu ingerii, cu arhanghelii, cu heruvimii, cu serafimii, cu toti sfintii si cu preacurata Maica Ta, Te slavim, laudandu‑Te pe Tine, marele Dumnezeu si Mantuitorul nostru Iisus Hristos.
Si acum Te rugam, Stapane, pentru robii Tai acestia (N), care vin sub acoperamantul casei Tale celei sfintite, primeste pocainta lor si‑i iarta pe dansii, pentru invierea Ta, de multimea pacatelor celor nenumarate, stiute si nestiute, de voie si fara de voie. Curateste‑i ca pe desfranata ce plangea, si ca pe Petru care se lepadase si plangand cu amar iarasi l‑ai primit. Primeste smerenia si marturisirea robilor Tai, precum ai primit pe vamesul care cu suspin se ruga.
Pune frica Ta in inimile lor ca sa se teama de Tine si sa Te iubeasca din toata inima lor. Da‑le lor sa pazeasca toate poruncile Tale in toate zilele vietii lor, umbland dupa voia Ta. Invredniceste‑i pe dansii fara osanda sa vina si sa se impartaseasca cu preacuratul Tau Trup si cu cinstitul Tau Sange, ca, primindu‑le cu vrednicie, sa fie partasi imparatiei Tale, laudandu‑Te si slavindu‑Te pe Tine, impreuna cu Cel fara de inceput al Tau Parinte si cu Preasfantul si bunul si de‑viata‑facatorul Tau Duh, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.
