În ultima vineri din Postul Mare, momentul în care Mântuitorul a fost răstignit şi a murit pe cruce, tradiţia populară păstrează o serie de ritualuri. Se spune că cine ţine post negru în Vinerea Patimilor, Vinerea Seacă sau Vinerea Neagră va avea parte de spor şi sănătate.


Ziua în care Iisus a fost biciuit, scuipat şi răstignit între doi tâlhari şi a murit pentru mântuirea lumii este Vinerea Mare. Împreună cu Biserica, în Sfânta şi Marea Vineri rememorăm răstignirea şi moartea pe cruce a Mântuitotului Iisus Hristos. De aceea, aceasta este una din acele zile aliturgice, adică în care nu se oficiază sf. Liturghie. În Vinerea Mare, dimineaţă, înainte de răsăritul soarelui, oamenii alergau desculţi prin rouă sau se scăldau tainic în ape curgătoare crezând că, în felul acesta, vor fi sănătoşi pe tot parcursul anului.


În Vinerea Mare se ţine post negru, iar seara se cântă Prohodul Domnului, la Denie. Apoi se înconjoară biserica de trei ori şi se trece pe sub Sfântul Epitaf, semn al celor trei zile petrecute în mormânt.
În Vinerea Mare se opreşte lucrul, nu se spală, nu se coase, nu se sacrifică păsări sau animale. În unele zone se dă cu tămâie în jurul copacilor şi caselor pentru a le feri de dăunători, boli, trăznet şi animale sălbatice. Dacă plouă în Vinerea Mare se spune că va fi an mănos.

PUBLICITATE

În Vinerea Mare fetele nemăritate fac vrăji de dragoste pentru a fi cerute de nevastă. În Vinerea Mare nu se săvârşeşte Liturghie, iar morţii nu se îngroapă decât cu bătăi de toacă. Acestei zile i se spune şi Vinerea Seacă, pentru că bătrânele posteau post negru (fără apă şi pâine până la ora 17.00), iar seara, la Denii, luau anafura de la biserică. Femeile nu umplu borş în această zi, să nu se scalde Necuratul în el; nu coc pâine sau altceva, să nu ardă mâinile Maicii Domnului; nu cos, ca să nu orbească; nu ţes, nu torc, nu spală, pentru a nu o supăra pe Sfânta Vineri.

PUBLICITATE

Author

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *