Pentru că am primit pe adresa redacției, dar și pe conturile noastre de socializare, întrebări despre permisiunea sau interdicția pomenirii celor adormiți din această zi de 25 martie, despre cum s-ar putea desfășura, totuși, parastasul sau „dacă este păcat să dăm de pomană în ziua Bunei Vestiri”, am discutat cu părintele Viorel Sava, profesor de Teologie Liturgică la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” din Iași, și l-am rugat să ofere un răspuns edificator în acest sens.

Așa cum știm, după rânduiala și tradiția respectată de Biserica noastră Ortodoxă, ziua săptămânală de pomenire a morților este sâmbăta. În această zi, la unele slujbe din cadrul celor Șapte Laude, ca și în unele cărți de cult, există cântări și rugăciuni alcătuite și rânduite special pentru pomenirea celor adormiți.

Postul Mare, deși este o perioadă aparte din punct de vedere liturgic și tipiconal, nu face nici el excepție de la această rânduială. În practică, în toate sâmbetele din Postul Mare se fac pomeniri generale ale morților, cu excepția celei de a șaptea, credincioșii având obiceiul sărindarelor, adică al pomenirii morților în perioada celor 40 de zile ale postului. Cu toate acestea, în anii în care Praznicul Bunei Vestiri cade într-o zi de sâmbătă (așa cum se întâmplă și în anul 2023), observăm că în calendar nu mai există mențiunea obișnuită – „Pomenirea morților”. Mai mult, chiar și în Anuarul liturgic și tipiconal” pe anul 2023, apărut la Editura Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă din București este consemnat faptul că, în toate duminicile de peste an, dar și la Praznicele Împărătești (cum este și Buna Vestire), nu se săvârșesc parastase, cu excepția Înălţării Domnului, când se face doar pomenirea specială a eroilor.

PUBLICITATE

Pentru că am primit pe adresa redacției, dar și pe conturile noastre de socializare, întrebări despre permisiunea sau interdicția pomenirii celor adormiți din această zi de 25 martie, despre cum s-ar putea desfășura, totuși, parastasul, sau „dacă este păcat să dăm de pomană în ziua Bunei Vestiri”, am discutat cu părintele Viorel Sava, profesor de Teologie Liturgică la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” din Iași, și l-am rugat să ofere un răspuns lămuritor în acest sens:

„Potrivit rânduielilor specifice perioadei Triodului, în sâmbetele a doua, a treia și a patra sunt rânduite slujbe de pomenire a celor adormiți. În practică, însă, prin extensiune, printr-o înțelegere tacită, să zicem, printr-o adaptare la contextul local specific parohiilor ș.a.m.d. s-a extins pomenirea celor adormiți pe tot parcursul Postului Mare: de la prima sâmbătă până la Sâmbăta lui Lazăr, uneori chiar până în Joia Sfintelor și Mântuitoarelor Pătimiri ale Domnului nostru Iisus Hristos.

În condițiile litugice ale anului 2023, avem o situație specială, dat fiind faptul că în a patra sâmbătă din Postul Mare avem sărbătoarea Bunei Vestiri care, potrivit structurii liturgice specifice pe care o are, este mai degrabă un Praznic Împărătesc decât o sărbătoare mariologică, adică închinată Maicii Domnului. Dacă ascultăm cu atenție troparul sărbătorii, spre exemplu, acolo se vorbește despre începutul mântuirii și despre Întruparea Fiului lui Dumnezeu în pântecele Fecioarei. Deci accentul este hristologic, centralitatea este hristologică, și nu mariologică. Apoi, dacă analizăm apolisul sărbătorii, vom vedea, de asemenea, că el este formulat în sensul specific Praznicelor Împărătești ale Mântuitorului: «Cel ce a binevoit a Se întrupa pentru mântuirea noastră, Hristos, Adevăratul nostru Dumnezeu, pentru rugăciunile Preacuratei Maicii Sale şi ale tuturor sfinţilor, să ne miluiască şi să ne mântuiască pe noi, ca un bun şi de oameni iubitor».

Deci, în condițiile în care avem o sărbătoare care seamănă mai mult cu un Praznic Împărătesc decât cu o sărbătoare închinată Maicii Domnului, se suspendă pomenirea celor adormiți. Așa se întâmplă la Crăciun, la Bobotează, între Crăciun și Bobotează, la Paști, la Rusalii ș.a.m.d. Pe de altă parte, trebuie să precizăm un fapt foarte important, și anume că pomenirea celor adormiți este legată profund de Sfânta Liturghie și, mai ales, de rânduiala proscomidiei. Ori de câte ori avem o Liturghie plină, iar sâmbătă, pe 25 martie, avem o Liturghie plină, a Sfântului Ioan Gură de Aur, tot de atâtea ori avem și rugăciuni de pomenire a celor adormiți: scoatem în partea stângă miride pentru cei vii, iar în partea dreaptă a Sfântului Disc, miride pentru cei adormiți. Deci, chiar și în condițiile Praznicelor Împărătești – pentru că lucrul acesta se face, cum am spus, și de Crăciun, și de Bobotează, și de Paști, și de Rusalii – nu se suspendă total pomenirea celor adormiți, pentru că ea este legată de Liturghie și de rânduiala proscomidiei.

Așadar, pe de o parte, avem de-a face cu o sâmbătă în care se face pomenirea celor adormiți, iar pe de altă parte avem de-a face cu o sărbătoare asimilată Praznicelor Împărătești. Ce facem în aceste condiții? Nu suspendăm pomenirea celor adormiți. La proscomidie pomenim pomelnicele. Preoții sunt povățuiți să meargă devreme la biserică, să facă proscomidia și să pomenească toate pomelnicele celor vii și ale celor adormiți, chiar dacă această pomenire ia mai mult timp, să continue acest lucru pe parcursul Utreniei, iar la sfârșit să binecuvinteze ofrandele cu rugăciunea specifică binecuvântării ofrandelor, explicând credincioșilor de ce se întâmplă așa și nu altfel. Dacă lăsăm pomenirea pomelnicelor după Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie, la unele biserici această pomenire durează până la două sau trei ore și, atunci, sigur că se umbrește solemnitatea sărbătorii Bunei Vestiri, accentul mutându-se nici măcar pe parastas, ci mai degrabă pe pomenirea efectivă a pomelnicelor. Deci, ca să rămânem în rânduială, pomenim pomenicele la proscomidie. Astfel, împlinim rânduiala de pomenire a celor adormiți și binecuvântăm ofrandele la sfârșitul Dumnezeieștii Liturghii, așa încât oamenii să le poată oferi de pomană în numele celor pe care i-au pomenit”.

Așadar, înțelegem din această situație încă o dată faptul că Biserica nu a fost niciodată tributară extremelor și nici nu le-a susținut în vreo lucrare a ei, ci a recomandat mereu echilibrul spiritual și calea de mijloc. Chiar dacă nu are forma rânduielii din celelalte sâmbete, pomenirea aparte din ziua Bunei Vestiri se înscrie perfect în atmosfera specifică acestei perioade de pregătire pentru întâmpinarea după cuviință a Învierii Domnului.


Author

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *