Pe 10 februarie, creştinii ortodocşi îl sărbătoresc pe Sfântul Mucenic Hralambie. Cunoscut ca făcător de minuni, apărător de boli pentru oameni și animale, Sfântul Haralambie a fost și ocrotitor al celor înfometați.
În calendarul ortodox, este sărbătoare cu cruce neagră, ceea ce înseamnă că este zi lucrătoare, spre deosebire de zilele de sărbătoare cu cruce roșie în care creștinii respectă tradiția de a nu face anumite treburi casnice.
Sf. Haralambie, tradiţii şi obiceiuri. Ce trebuie să faci ca să scapi de duhuri rele şi duşmani
Traditia spune ca de Sfantul Haralambie, oamenii cer preotului sa faca aghiasma la biserica, care apoi este bauta pentru sanatate. Aceasta se mai foloseste la stropitul gospodariilor a vitelor si a pomilor.
Tot la biserica oamenii obisnuiesc sa duca in aceasta zi coliva si colaci, pentru a le sfinti preotul. Colacii si coliva se dau persoanelor bolnave. Se fac turte si se impart pe la vecini.
Tot de Sfantul Haralambie se fac pomeni pentru cei care au avut o moarte grea. Orice om care tine ziua de Sfantul Haralambie prin post si nelucrare, va fi sanatos tot timpul anului.
Batranii spun ca Sfantul Haralambie tine ciuma ( Moartea) legata in lant. Cand oamenii nu respecta ziua lui atunci ii da drumul. Daca ploua in ziua de Sf. Haralambie, ploua apoi dupa aceea patruzeci de zile la rand.
In Transilvania, oamenii duc in aceasta zi la biserica, malai, graunte si sare. Dupa ce sunt binecuvantate de catre preot, le dau ca hrana animalelor din gospodarie, pentru a fi sanatoase tot anul. Se pastreaza insa o parte din aceasta hrana a vitelor, ca leac pentru eventuale boli ale acestora.