Rugăciunea personală trebuie făcută în taină. În acest fel, ea contribuie la starea de trezvie a fiecărui creștin, îndepărtând lâncezeala sufletului, marcată de nepăsare, trândăvie și uitare, numiți uriașii sufletului. În tradiția spirituală a Bisericii, cuvintele Mântuitorului Iisus Hristos „intră în cămara ta” au fost interpretate atât literal, cât și pentru a însemna că omul care se roagă trebuie să intre în sine însuși, în propriul suflet, unindu-și mintea cu inima.

„Ce ne spun sfinții? Sfântul Vasile cel Mare e mai sever un pic: „Roagă-te, creștine, dimineața, că nu știi dacă ajungi seara. Roagă-te, creștine, seara, că nu ți-a făgăduit nimeni dimineața.” Adică noi putem muri în orice clipă, dar în același timp și putem trăi. Dar dacă noi suntem într-o trezvie, spune fericitul Augustina: „Dacă te-ai ruga ca și cum ai muri mâine, niciodată n-ai greși și dacă ai munci ca și cum ai trăi 1000 de ani, niciodată nu te-ai plictisi”. Dar noi ce facem? Noi ne lamentăm. Începi întâi de la lenea duhovnicească, care începe de la lâncezeala sufletului – nepăsare, trândăvie, uitare, uriașii sufletului și trece la păcatele cele de moarte – lenea propriu-zisă.”, a declarat părintele Calistrat Chifan.

Duhovnicul a adăugat că rugăciunea este necesară tuturor credincioșilor. În rugăciunile dimineții întâlnim, printre aletele, următoarele: Împărate ceresc, rugăciunea Sfintei Treimi, Tatăl Nostru și rugăciunea pe care o spune Sfântul Macarie la Îngerul Păzitor

PUBLICITATE

Author

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *