Dar și un bărbat simplu, căruia Divinitatea i-a dat un dar cu totul aparte: știința tămăduirii, cu preparate străvechi. Este Ruben Stănilă, care este cunoscut drept dacul din Țara Moților.
Un personaj aparte
Cu barbă lungă și vorba domoală, Ruben pare mai degrabă călugărul vraci din Pogoja, un sat mic, aflat la granița dintre Hunedoara și Arad. Ruben a absolvit liceul silvic din Timișoara și timp de 10 ani a lucrat ca brigadier silvic, apoi 20 de ani a fost pădurar. În aceste două decenii, bărbatul a învățat toate leacurile naturii de la bătrânii tuturor satelor. În plus, Ruben a strâns și cărți foarte vechi de o valoare inestimabilă, care au venit cu un plus la cunoștințele sale pe care moțul, așa cum este cunoscut le-a avut încă din copilărie, când a făcut cunoștință pentru prima dată tainele florilor și ale plantelor medicinale.
În consecință, bărbatul își culege florile pe lună plină atunci când spune moțul, seva lor este mai concentrată, iar rădăcinoasele pe lună seacă. Să fie oare acesta motivul pentru care leacurile sale nu au dat niciodată greș? În plus Ruben nu se desparte niciodată de caietele sale unde sunt trecute numele și calitățile vindecătoare ale plantelor sale, dar și bolile pe care le vindecă și rețete pe care el le-a inventat, apoi le-a testat de-a lungul vremii.
Mai presus de toate acestea însă, Ruben Stănilă este cu sufletul aproape de Dumnezeu, conștient că înainte de toate întâi trebuie vindecat sufletul omului, apoi trupul. Dacă o persoană are sufletul plin de ură, gelozie, mânie, răutate, atunci cu siguranță leacurile moțului nu prea îi sunt de folos. Dacă are însă inima curată, boala se va duce la fel de repede precum a venit. Mărturie stau oamenii cărora Ruben Stănilă le-a redat cel mai preț dar: sănătatea.
Felicia Iederă
