La scoala, profesoara de limba romana, le da copiilor o lucrare in care, printre altele, le cere sa analizeze dintr-un text substantivul mama.
Unul dintre elevi raspunde acestei cerinte cu o propozitie simpla : „Mama nu e substantiv.”
Profesoara il penalizeaza pentru greseala sa si ii scrie pe lucrare raspunsul:
„mama = substantiv comun, numarul singular, genul feminin, cazul nominativ, functia sintactica de subiect”.
Ea le cere copiilor ca a doua zi sa vina la ora cu lucrarile semnate de catre parinti, relateaza natureispoetry.com.
A doua zi, lucrarea acelui elev nu era semnata dar pe ea aparea scris ceva nou:
„Nu sunt de acord. Comun este cel mai nepotrivit apelativ pentru mama. Mama e speciala. Genul e neutru nu feminin, ea a muncit cot la cot cu barbatii si a fost blanda si frumoasa ca o sfanta.
Iar cazul nu e nominativ, ci vocativ, cand o caut strig: mama! As putea fi de acord cu numarul singular pentru ca, da, intradevar, mama e unica. Dar mama nu e substantiv, de sambata mama e inger si nu mai poate semna lucrarea, iar asta a fost semnatura mea in locul ei. Cred ca e de acord.”
Profesoara a citit si i-a spus elevului : „Cu siguranta e de acord.”