Păstrarea chitanțelor poate avea un sens financiar, dar atingerea lor implică riscuri semnificative de sănătate, pe care trebuie să le cunoști și să afli cum să le diminuezi.
Dacă ești asemeni mie, eziți să iei bonul de la casa de marcat, ori de câte ori casierul te întreabă „doriți bonul”?
Și dacă ești într-adevăr „nevrotic” ca mine, s-ar putea să te gândești la starea de sănătate a casierului, care, fără îndoială, se ocupă de încasările de lungă durată și te va expune la va o doză semnificativă de bisfenol A.
Acesta este motivul pentru care mă gândesc de două ori când refuz o chitanță, pentru că îmi dau seama că el acesta s-a expus chimic, în momentul în care a scos bonul.
Toate acestea ar putea părea excesiv de prudente, dacă nu ar fi fost deja dovedit că expunerea la receptoarele termice este una dintre căile principale, prin care corpurile noastre sunt contaminate cu substanța chimică toxică, cunoscută sub numele de bisfenol A (BPA), un disruptor endocrin puternic, carcinogen, asociat cu peste 50 de efecte negative asupra sănătății.
BPA se regăsește și în biletele de avion, în factura de gaze și în bacontele de hârtie.
Există și alte variabile importante, care joacă un rol în cantitatea de substanță chimică pe care o absorbim.
De exemplu, absorbția bisfenolului este intensificată exponențial prin utilizarea produselor de îngrijire a pielii, care, în sine, constau, în principal, în ingrediente derivate din petrochimie, a căror toxicitate ar trebui să ne îngrijoreze.
De exemplu, in anul 2014, un studiu publicat in PLo S, a constatat ca emulsiile , precum și alte produse de îngrijire a pielii, conțin amestecuri de substanțe chimice care pot crește absorbția compușilor solubili în grăsimi, cum ar fi BPA, cu până la 100 de ori.
De asemenea, este tulburător faptul că 93% dintre sugarii sănătoși, cu vârsta cuprinsă între 3-15 luni au fost contaminați cu BPA, fără nicio cauză cunoscută a expunerii mediului, ceea ce demonstrează cât de răspândită este contaminarea.
Clasa chimică cunoscută sub numele de bisfenol include, de fapt, diferite forme, inclusiv bisfenolii A, B, C, F, P.
Un alt studiu a constatat că imprimanta conținw între 1-2% BPA, BPS sau BPSIP (bisfenol S).
Probele de sânge și de urină ale casierilor au fost evaluate pentru nivelurile de bisfenol în eșantioane ulterioare, schimbării comparativ cu probele pre-schimbate, constatând că acestea conțineau între 1-2% BPA, mai mult decât oamenii care nu folosesc imprimantele. Pe baza profilului toxicologic al casierului, studiul a concluzionat că „hârtia cu eliberare termică este o sursă potențială de expunere profesională la BPA, BPS și BPSIP”.
Deci, ce facem?
O modalitate ușoară de „a nu atinge” chitanțele este să faci o fotografie.
