Pe masura ce copiii cresc si se dezvolta, ei experimenteaza o serie de reactii emotionale pe care le consideră a fi sentimente diferite sau chiar negative, insa nu au experienta sa inteleaga cu ce se confrunta.
Cu toate acestea, ei ne vor anunța când ceva este în neregulă, chiar și atunci când nu sunt complet siguri de ceea ce se petrece cu ei.
În timp ce copiii pot privi anumite aspecte ale vieții, în mod diferit decât noi, oferindu-le o perspectivă mai profundă asupra unei situații, poate fi un mare ajutor, pentru micuți.
Pentru copii, sentimentele lor, care se schimbă și se dezvoltă constant, pot fi confuze și este probabil să nu pună un prognostic clar asupra sănătății lor.
În schimb, ei ne vor spune simptomele lor, așteptând experiența și înțelepciunea noastră pentru a-i ajuta.
Cu toate acestea, până în prezent, majoritatea adulților nu au fost total conștienți de importanța tulburărilor psihice ale copilului, altele decât ADHD.
Și chiar și la vârsta adultă, se pare că anxietatea nu este luată în serios, cum ar trebui, deoarece majoritatea oamenilor cred că anxietatea este pur și simplu o frică obișnuită.
Dar anxietatea este mult mai mult decât atât și poate fi destul de consumatoare pentru persoana care se confruntă cu ea.
Ce copil nu are un moment în care doarme cu părinții, pentru că este întuneric afară sau pentru că a auzit un zgomot puternic?
În aceste situații, copilul este îngrijorat, dar pe bună dreptate, și nouă ne este frică, uneori, de astfel de situații.
Totuși, în unele cazuri, copiii pot dezvolta o tulburare de anxietate care le va afecta relațiile, educația și calitatea generală a vieții.
Statisticile recente ne arată că cel puțin 1 din 8 copii dezvoltă o tulburare de anxietate.
Dacă este lăsată netratată, tulburarea inițială de anxietate poate afecta dezvoltarea relațiilor cu colegii, poate produce tulburări de somn severe și dependență de anumite substanțe.
Din păcate, anxietatea netratată poate lăsa copilul să se simtă ca și cum ar fi lipsit de valoare și, la rândul său, să nu exceleze academic, nereușind să-și atingă întregul potențial.
Depresia este adesea rezultatul unei tulburări de anxietate netratată, din copilărie. Deci, cum putem să ne ajutăm copiii?
Învățați să acordați atenție strigătului copilului după ajutor.
Uneori, expresia lor de anxietate va fi transmisă diferit.
Căutați Aceste Semne:
– dureri de stomac în timpul situațiilor stresante
– Agitație
– comportament neliniștit
– Evitarea oamenilor / situațiilor care ar putea să îi streseze
– Dificultate de trecere peste anumite situații
– Perfecționismul exagerat
– Mecanisme ciudate de copiere care ar putea fi considerate auto-vătămătoare (mușcături, zgârieturi, ciupituri sau chiar tragerea de păr)
Dacă observi că și copilul tău accentuează, în mod constant, astfel de comportamente, până la punctul în care intervin în activitățile zilnice, caută ajutorul unui terapeut de încredere.
Observarea timpurie a simptomelor poate însemna o mai mare probabilitate de intervenție terapeutică, ceea ce înseamnă că medicamentul nu va fi chiar necesar.
Mai presus de toate, ascultă-ți copilul, fii rațional.
Utilizează-ți judecata și fii atent la obiceiurile copilului tău!
