Deci, de ce visăm? Visele merită analizate sau sunt pur și simplu reflecții asupra gândurilor și experiențelor dintr-o anumită zi?
Ai putea susține că pisicile și câinii visează, dar nu acordăm o atenție deosebită acelor vise. Atunci când un câine doarme și picioarele lui par să alerge, putem presupune, cu siguranță, că visează că aleargă, nu că psihicul său se luptă cu o dorință neînfrânată sau contemplă propria existență.
Dar, evident, ființele umane sunt mult mai complexe. Avem relații complicate, rețele sociale, călătorim, interacționăm cu alții zilnic. Lucrăm, ne jucăm, socializăm, construim lucruri, ne despărțim, iar visele noastre reflectă toate aceste lucruri și multe altele.
Deci, poate că ar trebui să le acordăm atenție.
Iată trei teorii despre vis, care trebuie luate în considerare.
De ce visăm?
Visele sunt dorințe secrete pe care nu le putem recunoaște
Cel mai faimos expert care a vorbit despre vise, ca parte a psihanalizei a fost, desigur, Sigismund Freud. În cartea sa din 1899, „Interpretarea viselor”, Freud a susținut că visele reprezintă dorințele noastre inconștiente. Baza teoriei sale este că majoritatea dorințelor noastre sunt perfect nevinovate.
Cu toate acestea, unii sunt atât de inadecvați sau inacceptabili pentru sinele lor conștient, încât îl îngropăm în subconștient. Deși teoria viselor, lui Freud, a fost în mare măsură dezvăluită, experții o revizuiesc acum și obțin rezultate surprinzătoare.
Acest lucru se datorează modului în care funcționează mintea noastră, atunci când încercăm să ne suprimăm gândurile. Există două procese psihologice active, care funcționează atunci când încercăm să nu mai gândim la ceva. Unul care activează pentru a suprima gândul și altul care îl monitorizează în fundal.
Psihologul Daniel Wegner a testat teoria suprimării gândurilor în legătură cu visele. El a cerut participanților să se gândească la o persoană pe care o cunosc și apoi să scrie despre ea, timp de 5 minute. Înainte de a se culca, unui grup i s-a spus, în mod special, să nu se gândească la persoană, în timp ce celui de-al doilea grup i s-a spus, în mod special, să se gândească la persoană. Un al treilea grup a trebuit să se gândească la orice își dorește. Dimineața, toate grupurile au trebuit să-și amintească visele pe care le-au experimentat noaptea.
Rezultatele au arătat, în mod clar, că participanții cărora li s-a spus să suprime gândurile, au visat mult mai mult decât aceia cărora li s-a spus să se gândească, de fapt, la persoana respectivă .
Deci, de ce visăm?
Freud ar argumenta pentru că mintea noastră inconștientă ne înduplecă în timpul somnului să rezolvăm problemele de care nu vrem să ne ocupăm.
Visele ne ajută să supraviețuim
Filozoful finlandez Anti Revonsuo, susține că visarea ne permite să jucăm scenarii amenințătoare, astfel încât să le putem repeta în mintea noastră și să obținem avantajul în viața reală. Prin reluarea acestor scene periculoase, putem elabora strategii de evadare și planuri de atac. Putem practica abilitățile mentale și fizice de care avem nevoie în lumea reală.
Deci, cum a ajuns Revonsuo la această concluzie? El și-a dat seama că dintre toate visele noastre avem tendința să ne amintim de cele mai stresante. Coșmarurile, cele care ne terorizează, cu amenințări de violență sau de agresiune. Nu cele plăcute sau fericite. Și asta l-a făcut să se gândească nu numai la întrebarea: De ce visăm ? dar, de asemenea, de ce avem tendința să ne amintim doar visele oribile ?
Revonsuo a examinat diferența dintre visele copiilor, care au suferit de abuz, care au trăit în zone de război sau printre dezastre naturale și cei cu educație relativ calmă. El a descoperit că acești copii, traumatizați, au suferit într-adevăr de vise mai stresante. Indicând faptul că mediul lor era un factor major în obiectul viselor.
Visele procesează evenimente traumatice
Știm că avem nevoie de somn pentru a ne odihni corpurile fizice, dar acum experimentele dezvăluie faptul că visarea este esențială pentru bunăstarea noastră mentală.
Oamenii de stiinta cred ca visele ajuta la procesarea evenimentelor traumatice și se datoreaza unei schimbari chimice in corp, atunci cand visam. În timpul somnului REM, există o reducere dramatică a norepinefrinei chimice, de la nivelul creierului. Această substanță chimică este asociată cu stresul.
„Prin reprocesarea experientelor emotionale anterioare, in acest mediu neuro-chimic, cu norepinefrina scazuta, in timpul somnului REM, ne trezim a doua zi cu sentimentul că aceste experiente au fost inmultite in forta emotionala.” susține liderul studiului, dr. Matthew Walker.
Acest lucru ar explica, de asemenea, metodele relativ noi de terapie a EMDR (desensibilizarea și reprocesarea mișcării oculare). Unele evenimente sunt atât de traumatizante, încât rămân blocate în mintea unei persoane. Această terapie utilizează mișcările pe care ochii noștri le fac în timpul somnului REM.
Deci, de ce visăm? Experții pot avea teorii distincte
Unii cred că visele nu sunt altceva decât neuronii aleatori, care emit energie fără discriminare, în timp ce dormim. Alții, precum Freud, cred că sunt o fereastră în subconștientul nostru. Indiferent ce crezi, cercetarea în ceea ce privește visul a devenit un domeniu important de studiu.
