Azi se sărbătorește sâmbăta Sântoaderului, o zi importantă petru toți credincioșii. Anul acesta, prima sâmbătă din Postul Paștelui pică pe 16 martie. În popor, de frica suferinței furie lui Sân Toader, oamenii țin cu strictețe sărbătoarea. Credincioșii știu că Sfântul este răzbunător și trebuie respectat.
Sâmbăta Sântoaderului: Tradiții și obiceiuri relatate de etnolog Narcisa Stiuca
Cei din popor țin cu strictețe la tradițiile și obiceiurile zilei de Sâmbăta Sântoaderului, care pică anul acesta pe 16 martie. Prima sambata din Postul Pastelui este „Sambata lui Toader”, o zi importanta pentru tinerii de la sate si nu numai.
„In zona Banatului montan mai ales, fetele si baietii merg la cules de plante, o planta cu totul deosebita fiind popilnicul, care are o aroma deosebita si stimuleaza cresterea parului”, a spus etnologul Narcisa Stiuca, scrie a1.ro
”De Sâmbăta Sfântului Toader se fac mâncăruri speciale: boabe de grâu sau porumb fierte și îndulcite cu miere și colaci din făină de grâu, numiți Brândușei, care se dau de pomană. Se face colivă pentru sufletul adormiților, denumită Coliva lui Sântoader și se duce la biserică și cimitir. Se spune că atunci când o parte este păstrată și mâncată peste an, te apără de friguri.”
”Tot astazi fetele trebuie sa-si taie din plete ca sa aiba un par mai lung si mai des, precum coama cailor, se spune in popor.”
„Barbatii, in zorii zilei, tesalau caii si aveau grija de ei pentru ca erau chiar emblemele sfantului respectiv”, explica Narcisa Stiuca.
”Aceste traditii inca se mai pastreaza in unele zone. Dupa ce isi pregatesc caii, oamenii organizeaza diverse concursuri.”
”Femeile nu au voie să muncească în această zi. Spălatul rufelor, mai ales cu mâna, este considerat a fi mare păcat. În această sâmbătă rudele nu trebuie să se certe pentru că vor avea parte de un an plin de necazuri”, a completat Narcisa Stiuca.
