Cum e corect, „înşală” sau „înşeală”? „Aşază” sau „aşează”? De ce scriem „Ea se aşază pe canapea”, dar „El retează un ciot?”
Se poate face ordine în acest “haos”?
Există o regulă gramaticală: dacă înăuntrul rădăcinii unui verb se află un „j” sau un „ş”, terminaţia verbului respectiv va fi „a” şi nu „ea”.
La verbele „a înşela” şi „a aşeza” avem un „ş” înăuntrul rădăcinii, ceea ce înseamnă că forma corectă la indicativul prezent, persoana a treia- singular şi plural va fi „înşală” şi „aşază”.
Lucrurile se petrec la fel şi când verbele „a înşela” şi „a aşeza” sunt folosite la imperativ: „Înşală-mă, n-ar fi pentru prima dată!” şi „Aşază-te mai repede!”
În ce priveşte verbul „a reteza”, acesta nu are un „j” sau un „ş” înăuntrul rădăcinii, aşa că terminaţia pentru indicativul prezent la persoana a treia singular şi plural este „ea”, astfel încât rezultă “retează”.
Dacă „j” sau „ş” se află la sfârşitul rădăcinii unui verb, terminaţia va fi „ea” şi nu „a”.
În această situaţie sunt verbele: „a ataşa”, „a corija”, „a deranja”, „a dirija”, a (se) înfăţişa”, „a menaja”, „a trişa, „a se erija”, „„a se furişa” ş.a.m.d.
Regula lui „ea” se aplică şi la verbe precum: „a obloji”, a „îngriji”, „a rotunji” sau „a (se) veşteji”, pentru formarea imperfectului şi a conjunctivului prezent.
Iată câteva exemple:
„Îl îngrijea zi şi noapte, ca pe un copil”.
„Profesorul ne rotunjea mediile, la finalul trimestrului”.
„Florile se veştejeau în glastră”.
Există şi substantive care se scriu cu „a” sau cu „ea”.
Din prima categorie face parte substantivul „tânjală”:
Exemplu: „Ai început să te laşi pe tânjală”.
Din a doua categorie fac parte substantivele “greşeală” şi “vrăjeală”.
Exemple:
„Lasă vrăjeala şi spune-mi adevărul”,
„Este prima ta greşeală şi o trec cu vederea, de data aceasta”.
Variantele „tânjeală”, “greşală” sau “vrăjală” sunt incorecte din punct de vedere gramatical.
Un articol de Mihaela Iliescu
