„Conștiința sinelui este inamicul oricărei arte, fie ea acționând, scriind, pictând sau trăind în sine. Este cea mai mare artă dintre toate”.
În timp ce anxietatea socială nu provine doar din auto-conștiința, citatul de mai sus descrie o cauză a acestei tulburări potențial debilitante.
Cu toate acestea, cei cu tulburări mentale prezintă un moment extrem de dificil de a-și stăpâni mintea pentru a opri gândurile negative, despre imaginea de sine.
Mulți oameni suferă depresie, în întreaga lume. Oamenii de stiinta au descoperit recent o legatura intre tulburarea de anxietate sociala si depresie.
Poate că acest lucru le poate oferi celor care suferă de depresie sau anxietate o explicație mai bună a acestor tulburări, astfel încât aceștia să poată învăța să le depășească sau, cel puțin, să le gestioneze, mai bine.
Iată câteva explicații despre ambele stări:
TULBURARE DE ANXIETATE SOCIALĂ
• Potrivit Asociației de anxietate și depresie din America, aproape 50% dintre cei diagnosticați cu depresie sunt, de asemenea, diagnosticați cu o tulburare de anxietate.
• DAS afectează 15 milioane de adulți, sau 6,8% din populația SUA.
• DAS apare în mod egal la bărbați și femei și debutul este de obicei în jurul vîrstei de 13 ani.
• Conform unui sondaj realizat de ADAA în 2007, 36% dintre persoanele cu tulburări de anxietate socială au simptome timp de 10 sau mai mulți ani înainte de a solicita ajutor.
• DAS este a doua tulburare de anxietate cel mai frecvent diagnosticată în urma fobiei specifice.
• Persoanele cu DAS au un risc mai mare de a dezvolta tulburări de consum de alcool, precum și tulburări depresive majore.
DEPRESIA SOCIALĂ
• Aproximativ 322 de milioane de persoane din întreaga lume suferă de depresie.
• Este principala cauză a dizabilității în SUA pentru persoanele cu vârste cuprinse între 15 și 44 de ani.
• TDM (tulburare depresivă majoră) este mai frecventă la femei decât la bărbați, iar debutul tipic este în jurul vârstei de 32 de ani.
• TDM afectează mai mult de 6,7% din populația SUA sau 16,1 milioane de adulți americani.
• Deși există multe tipuri de depresie, TDM este cea mai comună.
DECI, CARE ESTE LEGĂTURA DINTRE ANXIETATEA SOCIALĂ ȘI DEPRESIE?
Într-un nou studiu realizat de psihologi de la Universitatea Washington din St. Louis, condus de Julia Langer, cercetătorii au descoperit o suprapunere semnificativă între cele două tulburări. Psihologii au dezvoltat o rețea de cauzalitate pentru a conecta simptomele și a constatat că persoanele care prezintă simptome de depresie pot avea „simptome de punte” care duc la anxietate socială și invers.
Potrivit lui Langer depresia poate provoca tulburări semnificative dacă o persoană suferă și de anxietate. Înainte de acest studiu, majoritatea cercetătorilor au analizat pur și simplu cauzele fiecărei tulburări, dar nu și simptomele de bază. Psihologii din acest studiu au vrut să ajungă la rădăcina fiecărei tulburări, astfel încât oamenii să poată găsi cele mai bune opțiuni de tratament.
CELE ȘAPTE NODURI CARE CONECTEAZĂ ANXIETATEA SOCIALĂ ȘI DEPRESIA
Pentru a-si testa teoria, Langer si colegii ei au adunat 130 de femei cu varste cuprinse intre 18 si 59 de ani. Aceste femei au avut diagnostice atat de tulburare de anxietate sociala, cat si de tulburare depresiva majora. Femeile au fost măsurate pe nivelurile lor de fobie socială, anxietate, depresie și o versiune modificată a Inventarului Cinci Factori, care măsoară trăsături de personalitate, cum ar fi neuroticismul și extroversiunea.
Luând date din toate acestea, cercetătorii au conectat simptomele anxietății sociale și depresiei folosind „noduri”. Cele șapte noduri pe care le-au identificat au fost:
1. Anxietate când se află într-o situație jenantă cu o anumită persoană (o figură de autoritate, un străin sau o figură romantică posibilă).
2. Anxietate când trebuie să vorbești în fața unei alte persoane (aceleași categorii ca mai sus).
3. Intensitatea sentimentelor de depresie.
4. Incapacitatea de a se simti fericit.
5. Sentimente de lipsă de valoare.
6. Iritabilitate.
7. Starea de spirit instabilă.
Nu s-a putut identifica care dintre tulburări o provoacă pe cealaltă. Cercetătorii au afirmat că ar putea să difere de la persoană la persoană. De exemplu, anxietatea socială a unei persoane ar putea provoca depresia, dar relația cauză-efect ar putea fi complet opusă în cazul altei persoane.
Ei cred că sentimentul de lipsă de valoare ar putea declanșa celelalte simptome.
În concluzie, psihologii de la Universitatea Washington sugerează că persoanele care caută terapie pentru fiecare tulburare ar trebui să încerce să se concentreze mai degrabă asupra simptomelor specifice ale tulburării decât asupra imaginii de ansamblu.
