Craciunul este perioada traditiilor, a superstitiilor si a obiceiurilor transmise din generatie in generatie.

Colindul, scenetele cu motive religioase si mesele bogate sunt nelipsite in toate colturile tarii, in special la sat, acolo unde obiceiurile s-au pastrat mai bine.

Din pacate, multe dintre traditiile si obiceiurile romanesti se pierd sau se amesteca cu cele din alte tari, spune realitatea.net.

Oricat de frumoase ar fi colindele englezesti sau filmele americane cu Mos Craciun, trebuie sa ne amintim ca suntem romani si sa pastram obiceiurile noastre vechi, de sute de ani.

Desi nasterea Domnului se sarbatoreste diferit in functie de zona, exista cateva obiceiuri si traditii stravechi, care sunt comune si se regasesc in orice colt al Romaniei, ca, de pilda, mersul cu colindul, pregatirea bucatelor traditionale, impodobirea bradului in Ajun (sau in ultima sambata inainte de Craciun), mersul la Biserica in dimineata de Craciun si servirea mesei impreuna cu familia, in prima zi a Craciunului.

Ce se face in Ajunul Craciunului?

In noaptea de 24 spre 25 decembrie, multi romani lasa pe masa un colac si o cana cu apa, acestea fiindu-le destinate celor morti, despre care se spune ca in noaptea respectiva vin sa isi revada casa.

De asemenea, se zice ca este bine ca primul om care iti intra in casa in ziua de Craciun sa fie barbat, pentru ca aduce noroc. In plus, nu se matura in prima zi de Craciun, nu se minte si nu se injura. Din timpuri vechi, se spune ca in noaptea de Ajun nu e bine sa dormi pe paie sau in fan, in grajdul animalelor, pentru ca este noaptea in care boii vorbesc intre ei despre Mantuitorul Hristos care s-a nascut in iesle si pe care acestia l-au incalzit cu suflarea lor.

Se spune ca in Ajun de Craciun cerurile se deschid, dar aceasta minune nu poate fi vazuta decat de oamenii credinciosi si buni la suflet.

Un obicei care se intalneste in multe regiuni ale tarii este ca in ziua Ajunului, preotul, dar si cantaretii bisericesti, umbla din casa in casa cu icoana nasterii lui Iisus Hristos.

Ce spune legenda despre Ajunul Craciunului?

In traditia populara, Ajunul Craciunului este sarbatoarea de sfarsit de an patronata de mos Ajun, despre care se spune ca era frate geaman cu mos Craciun, deoarece semanau intre ei ca doua picaturi de apa.

Se spune ca mos Ajun ar fi fost ultimul dintre apostoli. De asemenea, mos Ajun este cel care a poruncit sa se dea flacailor colaci, sa se umble cu colindatul si sa li se daruiasca florinti de la parinti.

Conform traditiei, Maica Domnului, inainte de a naste, i-a cerut ajutor lui mos Ajun, dar acesta, considerandu-se prea sarac, a trimis-o catre fratele sau mai instarit – mos Craciun. Astfel, Fecioara Maria a nascut in staulul al carui stapan era mos Craciun.

Obiceiurile din seara de Ajun

– se spune ca pentru a avea noroc toata viata nu trebuie sa mananci nimic in Ajun de Craciun;

– in ziua de Ajun, cand gospodinele ies prima data in curte, trebuie sa adune cateva surcele pe care mai apoi sa le imprastie prin casa; aceste surcele se numesc “pui”;

– cei care cresc albine nu trebuie sa dea nimic din casa in ziua de Ajun, pentru ca albinelor sa le mearga bine si sa nu le piarda la roit;

– gospodinele trebuie sa fiarba pentru masa de Ajun mai toate felurile de bucate, pentru a le avea si in anul urmator;

– in Ajunul Craciunului se pune putina otava pe masa, care dupa sarbatori se va da vacilor sa o manance, astfel le va merge bine si se vor inmulti;

– in Ajunul Craciunului este bine sa li se dea copiilor sa manance bostan pentru a fi sanatosi tot anul;

– fetele nemaritate trebuie sa tina post negru pentru a-si putea visa ursitul si pentru a-l putea vedea, ele trebuie sa lase afara, peste noapte, cate putin din toate felurile de mancare, negustate; astfel, ursitul va veni si va gusta, iar fetele vor putea sa-l vada.

Traditii si superstitii de Craciun:

– o superstitie ne invata ca in noaptea de Craciun nu trebuie sa deschidem usa nimanui pentru ca ne va zbura norocul din casa;

– se spune ca Dumnezeu a lasat Craciunul ca omul sa fie in aceasta zi satul. Cine nu are porc gras de Craciun nu poate spune ca a fost fericit in acel an;

– in Ajunul Craciunului nu e bine sa te bati, nici macar in gluma, cu cineva, caci faci buboaie peste an;

– dupa Craciun sa nu mai fie lasati copiii sa mai zica colindatul, ca fac bube;

– acolo unde este datina de a taia porcul in ziua de Craciun, gospodinele pregatesc o mancare din carne macra de porc cu ceapa si slanina, din care sunt ospatati cei dintai dintre strainii ce le calca pragul casei, acestei mancari i se spune „pomana porcului”;

– aluatul framantat in noaptea de Craciun e bun de deochi pentru vite;

– se crede ca la miezul noptii, inspre Craciun, apa se preface in vin, iar dobitoacele vorbesc;

– la cele trei sarbatori mari-Craciun, Paste si Rusalii-sa te speli cu apa in care au fost pusi bani de argint si vei fi banos;

– nu e bine ca in Ajunul Craciunului sa fie pus pe masa mai intai rachiul, pentru ca nu el are intaietate in aceasta seara, ci bucatele;

– daca visezi grau verde in postul Craciunului e semn bun ca anul care vine are sa fie manos in toate;

– in Ajunul Craciunului se leaga pomii cu paie, pentru ca acesti pomi sa lege rod bogat;

– tot in Ajun se ung painile pe deasupra cu muruiala de faina de grau, ca ele sa nu crape, iar cu muruiala care a ramas, se ung pomii din gradina, ca ei sa fie in vara incarcati de roade;

– in ziua de Craciun nu se matura in casa, ci a doua zi, si dupa ce ai maturat du gunoiul la pomi, ca-i ajuta sa fie roditori;

– in seara de 23 spre 24 decembrie, pana dupa miezul noptii si in unele locuri pana la ziua, cete de copii merg din casa in casa cu colinda: Mos-Ajunul, Buna-dimineata, Colindisul sau Buna-dimineata la Mos-Ajun. Dupa credinta populara, ei sunt purtatori de noroc si fericire;

– oamenii, cand se dau la baut rachiu sau vin in sarbatorile Craciunului, nu zic ca beau, ci ca se cinstesc;

– incepand cu intaia zi de Craciun si in urmatoarele zile ale acestei sarbatori, copiii umbla cu Steaua, cantand colinde de stea prin care vestesc nasterea lui Iisus Hristos;

– a doua zi de Craciun se reia jocul duminical intrerupt vreme de sase saptamani, si tot atunci fetele, pe alocuri si flacaii, isi fac intrarea in ceata fecioreasca;

– nu aduc noroc si nu se ofera cadou: cutite, calimara, valiza, creion, cuie, pila de unghii, centura, fular, umbrela, oglinda, batista, ace de cravata, ace de par, parfumuri cu mirosuri violente, perle negre, farfurii, papuci;

– in seara de Craciun, se ung cu usturoi vitele, pe la coarne si solduri, dar si usile de la grajduri pentru a alunga spiritele rele sa nu ia laptele vacilor. Cu usturoi se ung si oamenii pe frunte, pe spate, la coate si la genunchi, precum si usile si ferestrele casei pentru a indeparta demonii noptii;

– in dimineata de Craciun e bine sa ne spalam cu apa curata, luata dintr-un izvor sau fantana in care punem o moneda de argint, pentru ca tot anul sa fim curati ca argintul si feriti de boli.

– painea sa nu se puna cu coaja de jos in sus ca trage a saracie;

– daca cineva bea ceai si varsa din el din intamplare, e semn bun;

– cand te mananca palma dreapta e semn ca vei da bani altei persoane, iar daca te mananca palma stanga inseamna ca vei primi bani;

– femeia care poarta cercei schimbati, adica unul de la o pereche si altul de la alta, e semn ca isi va schimba si barbatul

– daca porti o camasa pe dos e semn ca ti se intoarce norocul spre rau;

– daca cineva isi musca limba e semn ca cineva il vorbeste de rau;

– daca la masa se varsa vin din pahar din greseala inseamna ca va fi veselie;

– cand cocosul canta in fata usii sau a ferestrei vesteste sosirea unor musafiri.


Loading...
Author

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *