Niciodată nu s-au ridicat atâtea locaşuri bisericeşti şi într-o formă atât de desăvârşită, “întocmai cum grecii cei vechi au avut epoca lui Pericle”, ca în perioada domniei lui Ştefan cel Mare. Voievodul a construit nu mai puţin de 44 de mănăstiri şi biserici, după cum scria cronicarul Grigore Ureche, fiind întrecut ca număr de ctitorii doar de către Matei Basarab, domnul care a înălţat 46 de lăcaşuri duhovniceşti.

Despre cele mai importante creaţii ale marelui Ştefan, citiți în rândurile de mai jos…

Sfintele lăcașuri de pe Sfântul Munte

Se spune că cele mai frumoase ctitorii ale lui Ştefan cel Mare şi Sfânt se întâlnesc la Muntele Athos, mărturie că dreapta credinţă trebuie să ne unească pe toţi, peste vremuri, spre Slava Mântuitorului. Cea mai mare dintre acestea este Mănăstirea Zografu, alături de aceasta, zâmbeşte şi acum portul Sfintei Mănăstiri Vatoped, construită de Ştefan la 1496. De asemenea, pisania arsanalei de la Mănăstirea Vatoped îl înfăţişează pe Ştefan al Moldovei închinând ctitoria sa Maicii Domnului cu Pruncul în braţe.

La îndemnul sihastrului Daniil, la doar un an după cucerirea Cetăţii Chilia, Ştefan cel Mare construieşte un „înfloritor lăcaş, menit să întreacă în strălucire pe toate celelalte aşezăminte româneşti ridicate până atunci pe pământul Moldovei”, după cum preciza Grigore Ureche, locul unde de altfel voievodul își dorame somnul de veci: mănăstirea Putna. Mănăstirea Voroneţ a fost ridicată de Ştefan cel Mare după bătălia de la Valea Albă şi sfinţită la 14 septembrie 1488. Construită în 1490, Biserica „Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul” din Vaslui a fost ridicată de voievod în anul 1490 pentru a comemora incredibila victorie de la Podul Înalt, împotriva lui Soliman Paşa.

Una dintre cele mai importante aşezăminte realizate de Ştefan cel Mare este Biserica „Sfântul Procopie” din Milişăuţi închinată de voievodul Moldovei Sfântului care i-a ajutat pe moldoveni să câştige lupta de la Râmnic. O altă ctitorie a lui Ştefan cel Mare ridicată în anul 1495 a fost Biserica „Sfântul Nicolae” din Dorohoi. Chiar dacă şi-a dobândit adevărata valoare în timpul lui Ştefan cel Mare, Biserica Înălţării de la Mănăstirea Neamţ, sfinţită la data de 14 septembrie 1497, impresionează şi astăzi prin arhitectura şi măreţia sa.

Și tot ctitoria lui Ștefan cel Mare este și biserica „Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul” din Reuseni ridicată pe locul unde a fost decapitat tatăl său, Bogdan. Lăcaşul a fost terminat de fiul lui Ştefan cel Mare, Bogdan al III-lea.

Felicia Iederă


Author

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *